Lupii daci musca fara mila din leii britanici
Cu un an in urma, pe acelasi teren, supusii reginei Elizabeta nu ne aratau deloc clementa si ne invingeau cu un sec si frustrant 1-0, dupa un meci in care ne-am autodepasit in greseli si in care englezii nu ne-au lasat deloc sa ne facem jocul obisnuit. Aseara insa, “lupii carpatini” au venit decisi sa rupa blestemul infrangerilor cu insularii si sa rastoarne “cursul istoriei”, care de data asta nu mai trebuia lasata sa se repete. Au venit cu pofta imensa de joc si, mai ales, de revansa, in ciuda frigului aprig si a zgomotoaselor sustinatoare ale galeriei englezilor.
Fluierul arbitrului ne-a gasit pe fiecare la post, un pic timorati, stiind ca avem in fata una din cele mai bune echipa din liga. Miza meciului s-a vazut de la inceput, nereusind sa mai facem in primele 30 de minute jocul obisnuit de sufocare a adversarului, englezii reusind sa iasa din stransoare si sa ne anihileze toate miscarile. Si de aceasta data englezii si-au confirmat reputatia de “fiare” pe teren, aratand chiar ca si-au perfectionat tehnicile de arte martiale, mai ales cu cotul, lovind cu rafinament orice organ vital al adversarului cu o precizie care l-ar fi facut invidios si pe Jackie Chan. Mai mult, oarecum impotriva cursului jocului, o minge norocoasa, ajunsa la marginea careului nostru, e intepata pervers de unul din atacantii englezi si ajunge plasat, din bara in poarta, in ciuda stradaniilor portarului nostru. Pauza ne gaseste cu povara unui gol in spate, un pic demoralizati, insa masina de fotbal a lupilor nu deazarmeaza si reincepe asalturile asupra portii adverse. Intr-un moment de inspiratie, Nicu il lanseaza pe Dragos, sageata noastra de pe stanga, care tasneste ca din pusca si inscrie fara speranta pentru portarul englez. Meciul e relansat si parca am prins aripi. E momentul sa scoatem asul din maneca, iar la putin timp vine si lovitura letala; Adi -Juninho inscrie neverosimil cu un sut plasat de la 25 de metri, spre stupefactia englezilor care nu pot crede ca au scapat meciul din mana. Urmeaza 20 de minute de lupta crancena in care apararea face minuni si trece peste toate loviturile libere si cornerele care dau fiori celor care privesc meciul de pe margine. Fluierul de final al arbitrului ne elibereaza de tensiunile unui meci dur si epuizant iar englezii nu au de ales si trebuie sa se recunoasca invinsi in fata tenacitatii si daruirii lupilor. Ce urmeaza e de la sine inteles: o explozie de bucurie si o bere bine-meritata savurata impreuna.
Bravo Romania, s-o tinem tot asa….